Iubirea, cel mai frumos și mai cântat
sentiment din lume, presupune un atașament fizic și intelectual față de o
altă persoană, cu atât mai râvnit cu cât acea persoană este mai greu de
cucerit și cu atât mai dulce cu cât persoana iubită îți împărtășește
sentimentele.
În opinia mea, iubirea se cultivă.
Aceasta nu apare spontan, din nicăieri; personal, nu cred în iubire la
prima vedere. Iubirea nu este un sentiment trivial, aceasta are nevoie
de timp, atenție și respect pentru a apărea. Astfel, în primul rând te
îndrăgostești de personalitatea omului – oricât de bine nu ar arăta,
acesta nu poate fi iubit dacă are o personalitate deranjantă pentru omul
care îl simpatizează. După urmează atașarea față de fizic și mai
târziu, de inteligență (în cazul în care contează pentru cineva și în
cazul în care persoana respectivă o deține).
Pe de altă parte, acest sentiment nu
poate fi ținut în frâu. Deschisă sau într-o frământare interioară,
iubirea va ajunge să-l sufoce pe cel iubit sau pe cel ce iubește – dar
asta doar în cazul în care sentimentul este într-adevăr puternic. La
fel, iubirea este un sentiment care rănește cel mai mult. Un cuvânt spus
nelalocul lui sau un gest nepotrivit pot schimba o idilă într-un război
cu multe pierderi pentru ambele părți. De aceea, consider că iubirea
anume se cultivă, are nevoie de timp pentru a crește și pentru a deveni
una trainică; necunoscând persoana de alături, neștiind ce-i place, ce-i
displace, ce-l face fericit și ce-l rănește, cât și concepțiile
acestuia asupra anumitor lucruri, iubirea nu va ajunge să fie una
desăvârșită. Dacă lipsesc și anumite ”chestii de tactică”, precum
diplomația, respectul și arta de a asculta și de a înțelege, relația nu
va ține mult, fie alterându-se pe parcurs, fie dizolvându-se cu totul.
Astfel, iubirea este un sentiment măreț,
crescut cu grijă și protejat de inimile ce sunt capabile să simtă orice
coardă din sufletul persoanei iubite; totuși, nu trebuie neglijat și
faptul că iubirea este o forță distructivă, care nefiind tratată corect
se transformă într-o mare dezamăgire și lasă urme în suflet
incompatibile cu menținerea echilibrului sufletesc.
No comments:
Post a Comment