Pot sărbătorile să influențeze ritmul cotidian sau nocturn într-o comunitate?

Sărbătorile sunt așteptate cu nerăbdare de toată lumea, mai ales cele de iarnă. Copiii sunt cei care se bucură cel mai mult, dar asta nu înseamnă că adulții nu simt magia acestor zile. Fie că este vorba de Crăciun, Paște sau alte sărbători (nu neapărat religioase), ritmul de viață suferă modificări.

În primul rând, sărbătorile înseamnă zile libere, chiar și în timpul săptămânii, rezultatul fiind că la locul de muncă se întâmplă anumite schimbări. Programul poate fi prelungit sau scurtat, în funcție de angajator și de legislație, drept urmare, oamenii ies mai devreme sau mai târziu de la muncă decât de obicei și astfel li se modifică și programul pentru ziua respectivă.

În al doilea rând, sărbătorile înseamnă o perioadă când multe lucruri sunt date peste cap: programul magazinelor este modificat, oamenii merg la cumpărături la ore la care nu sunt obișnuiți să o facă. În ceea ce privește programul nocturn, acesta devine brusc viabil: ce copil nu stă până noaptea târziu în așteptarea moșului? Ce adolescenți nu se culcă mai târziu atunci când a doua zi au liber?

În concluzie, sărbătorile modifică ritmul cotidian și nocturn al unei comunități prin schimbarea programului de muncă și  celui personal.

Despre conștiință

Formă de reflectare psihică a realității, proprie oamenilor, conștiința este un produs al activității creireului uman. Aceasta are rolul unui mentor, a unui alt ”eu” care în cele mai multe cazuri judecă toate acțiunile noastre.

În primul rând, conștiința are drept hrană sentimentele noastre în cooncordanță cu anumite acțiuni. Astfel, dacă am jignit o persoană fără un anumit motiv, conștiința, în formă de un  eu din interior ne va mustra, ne va face să ne simțim prost. Dacă am ajutat un om fără un motiv anume, ”eul” din interior ne va lăuda. În așa mod, ființa umană restabilește un echilibru interior, își formează anumite idei despre anumite lucruri și severitatea consecințelor.

În al doilea rând, deși e foarte dificil de ignorat, conștiința fie lipsește, fie este ignorată de anumiți oameni. Omul este un animal crud; este un ucigaș, care, mai nou, ucide nu doar pentru a supraviețui. Mulți oameni nu mai țin cont de ce le zice subconștientul; aceștia sunt interesați exclusiv de propria persoană și propriul confort, fără a se interesa de oamenii din jur pe care-i rănesc pentru a-și atinge scopurile.

Astfel, conștiința are un rol important în personalitatea unui om și în felul în care se comportă cu cei din jur. Pe de o parte, aceasta are rolul unui mentor, a ultimului element de care ascultă omul. Pe de altă parte, conștiința este deseori ignorată de ființa umană, aceasta nefiind initeresată de impactul acțiunilor sale asupra comunității.

Despre rolul guvernării

Deși tindem să considerăm că suntem unici, cu o voință proprie și norme morale bine definite, noi, ca specie umană, nu putem trăi separat. În dorința și nevoia de a comunica, formăm un grup, o comunitate, un neam, un stat. Astfel, necesitatea unui lider sau a unui grup care să dirijeze un stat este inevitabilă. Aici intervine rolul guvernării.

În primul rând, guvernarea presupune conducere, administrare, dirijare a unui popor. Aceasta are drept obiectiv principal bunăstarea populației, mulțumirea acesteia și integrarea fiecărui individ în societate. Astfel, rolul de guvernare atribuit unui individ sau unui grup limitat presupune o mare răspundere: acesta devine păpușarul care trage de ațele comunității. De exemplu, în trecut sub deviza puterii asupra unui grup se petreceau fapte mărețe, când suveranul slujea poporul, îi îndeplinea dorințele și făcea tot posibilul ca națiunea să fie mulțumită de conducere.

În al doilea rând, într-o situație idală, guvernarea ar însemna slujirea în folosul comunității. Într-o situație reală, în care se află și țara noastră, guvernarea înseamnă doar interes propriu a unui singur individ sau un grup restrâns, acesta metamorfozându-se într-un parazit similar cu o specie de liană, care se adăpostește la rădăcina unui copac, sugându-i seva, încolăcindu-se în jurul trunchiului care, treptat, devine o construcție moartă. Astfel, rolul inițial al guvernării trece pe planul al doilea, în prim plan ieșind doar setea de avuție și putere. Într-o astfel de societate concepțiile precum nepotism, mită, șantaj și crimă sunt la ordinea zilei; sub o mască de ordine, în organul de conducere se instaurează anarhia.

Din punctul meu de vedere, o conducere a maselor este necesară unui popor, dar conducere ca de la egal la egal, nu una totalitaristă sau coruptă, ci una matură, a cărei interese coincide, în mare parte, cu interesele poporului. Astfel de tipuri de conducere există în statele avansate, cu o mentalitate deschisă, care preferă să judece logic și nu doar practic.

Astfel, rolul guvernării este, în primul rând, de a sluji în folosul poporului și a intereselor acestuia. Totuși, partea cealaltă a medaliei ne indică o abatere gravă de la conceptul inițial, astfel guvernarea transformându-se într-un animal crud, indiferent și mereu însetat de putere și avuție. În al doilea rând, consider că guvernarea ar trebui să fie una rațională, fără abuzuri de orice fel, în care conducătorii și masele să se trateze de la egal la egal.