Deși tindem să considerăm că suntem
unici, cu o voință proprie și norme morale bine definite, noi, ca specie
umană, nu putem trăi separat. În dorința și nevoia de a comunica,
formăm un grup, o comunitate, un neam, un stat. Astfel, necesitatea unui
lider sau a unui grup care să dirijeze un stat este inevitabilă. Aici
intervine rolul guvernării.
În primul rând, guvernarea presupune conducere, administrare, dirijare a unui popor. Aceasta are drept obiectiv principal bunăstarea populației, mulțumirea acesteia și integrarea fiecărui individ în societate. Astfel, rolul de guvernare atribuit unui individ sau unui grup limitat presupune o mare răspundere: acesta devine păpușarul care trage de ațele comunității. De exemplu, în trecut sub deviza puterii asupra unui grup se petreceau fapte mărețe, când suveranul slujea poporul, îi îndeplinea dorințele și făcea tot posibilul ca națiunea să fie mulțumită de conducere.
În al doilea rând, într-o situație idală,
guvernarea ar însemna slujirea în folosul comunității. Într-o situație
reală, în care se află și țara noastră, guvernarea înseamnă doar interes
propriu a unui singur individ sau un grup restrâns, acesta
metamorfozându-se într-un parazit similar cu o specie de liană, care se
adăpostește la rădăcina unui copac, sugându-i seva, încolăcindu-se în
jurul trunchiului care, treptat, devine o construcție moartă. Astfel,
rolul inițial al guvernării trece pe planul al doilea, în prim plan
ieșind doar setea de avuție și putere. Într-o astfel de societate
concepțiile precum nepotism, mită, șantaj și crimă sunt la ordinea
zilei; sub o mască de ordine, în organul de conducere se instaurează
anarhia.
Din punctul meu de vedere, o conducere a
maselor este necesară unui popor, dar conducere ca de la egal la egal,
nu una totalitaristă sau coruptă, ci una matură, a cărei interese
coincide, în mare parte, cu interesele poporului. Astfel de tipuri de
conducere există în statele avansate, cu o mentalitate deschisă, care
preferă să judece logic și nu doar practic.
Astfel, rolul guvernării este, în primul
rând, de a sluji în folosul poporului și a intereselor acestuia. Totuși,
partea cealaltă a medaliei ne indică o abatere gravă de la conceptul
inițial, astfel guvernarea transformându-se într-un animal crud,
indiferent și mereu însetat de putere și avuție. În al doilea rând,
consider că guvernarea ar trebui să fie una rațională, fără abuzuri de
orice fel, în care conducătorii și masele să se trateze de la egal la
egal.
No comments:
Post a Comment