Saturday 8 July 2017

Rolul încrederii în ceilalți pentru reușita unui proiect de echipă

Rolul încrederii în ceilalți pentru reușita unui proiect de echipă este, de cele mai multe ori, elementul de bază în ceea ce privește executarea unui proiect, mai ales dacă încrederea se instalează de la bun început.


În primul rând, încrederea în ceilalți asigură o bună finalizare a proiectului. Dacă fiecare membru din echipă își face treaba cu simț de răspundere și are încredere în ceea ce face celălalt, proiectul merge ca pe roate. E foarte important ca în această etapă să nu intervină lenea, dezinteresul sau și mai rău, deranjarea activității celorlalți membri. În plus, încrederea în partener denotă profesionalism, ceea ce plasează individul în categoria oamenilor care sunt solicitați pentru numeroase proiecte.
În al doilea rând, încrederea în celălalt înseamnă și o îmbunătățire în ceea ce privește abilitatea de a lucra în echipă. Dacă un individ are încredere în cei din jur, învață să aprecieze munca altuia, să fie eficace în activitatea sa, să rezolve un impediment mai repede și mai bine, atunci capătă experiență în ceea ce privește abilitățile de socializare.
Încrederea în parteneri este, astfel, piatra de temelie în orice proiect. Pe de o parte, oferă posibilitatea de a lucra eficient și responsabil asupra fiecărui aspect din proiect și pe de altă parte, îmbunătățește considerabil capacitățile de comunicare ale individului.

Importanţa scrierilor memorialistice pentru înţelegerea operei unui artist

Importanţa scrierilor memorialistice pentru înţelegerea operei unui artist este un subiect rareori discutat, datorită faptului că în învățământul preuniversitar accentul se pune pe ce a vrut criticul să spună despre opera unui scriitor, pictor, muzician și nu pe ce a vrut artistul să transmită prin opera sa. 


Din fericire, accesul la internet este practic nelimitat, iar cei interesați pot găsi oricând o carte despre amintiri sau o (auto)biografie, romanticizată sau nu, a unui mare om.
În primul rând, scrierile memorialistice reprezintă un reper de cunoaștere a persoanei din spatele operei, lucru care pentru mine înseamnă mult.Deseori se vorbește despre geniu și despre talent, ridicând artistul în slăvi, transformându-l într-un obiect de cult și ignorând acea parte de ”persoană” care este el, de fapt. Memoriile, în schimb, îl prezintă pe creator publicului așa cum este el, un om care a adus pe lume ceva frumos.
În al doilea rând, citind o scriere memorialistică descoperi deseori motivul sau punctul de plecare a unei opere și totodată, viziunea despre această lucrare se schimbă, capătă o notă personală, pentru că admiratorul asociază opera cu omul care a creat-o. E o plăcere să-l descoperi pe cel care, la un moment dat din viața sa, sub influența unui eveniment, sentiment sau loc a înființat un lucru frumos, în cuvinte, acuarelă sau note muzicale.
În concluzie, aprecierea unei lucrări de artă, indiferent de forma pe care o îmbrățișează, se poate face și din perspectiva unei scrieri memorialistice. O dată, pentru a afla cine a fost sau este, de fapt, persoana din spatele creației și o dată, pentru a oferi o nouă viziune despre ce se petrece în acea operă, care îi sunt rădăcinile și ce, mai exact, a împins creatorul să o facă să vadă lumina zilei.

Rolul comunicării în reușita unui proiect de echipă

Comunicarea este elementul esențial atunci când vine vorba de proiectele realizate în echipă. Indiferent de forma acesteia, comunicarea asigură o bună desfășurare a unei activități.


În primul rând, comunicarea înseamnă un schimb de idei. Fiecare membru al echipei poate avea o anumită viziune asupra unui subiect, ceea ce înseamnă mai multe puncte de vedere care nu fac decât să îmbunătățească semnificativ proiectul. Mai multe păreri și schimbul de viziuni scot în evidență atât punctele forte ale proiectului, cât și defectele sau aspectele la care se poate lucra și se pot perfecționa.
În al doilea rând, reușita unui proiect de echipă, prin comunicare, înseamnă și oportunitate, pentru fiecare membru, de a căpăta experiență, atât în ceea ce privește aspectul profesional, cât și aspectul personal. Abilitățile de socializare,dobândite în urma unor proiecte comune, sunt și ele, la rândul lor, importante, deoarece oferă individului capacitatea de a-și îmbunătăți modul de interacțiune cu oamenii, în special în ceea ce privește sfera profesională. Primul contact sau contactul rece este atunci când omul se găsește în situația de a vorbi, pentru prima dată, cu un necunoscut, iar țelul acestei convorbiri este interesarea interlocutorului în subiectul abordat.
Drept urmare, comunicarea într-un proiect de echipă contează foarte mult, deseori de acest aspect depinzând reușita proiectului. Pe de o parte, comunicarea oferă mai multe soluții pentru aceeași problemă, mai multe idei pentru același subiect și pe de altă parte, dezvoltă abilitățile de socializare a membrilor echipei, benefice pe termen lung.

Friday 7 July 2017

Importanța cunoașterii literaturii contemporane

Importanța cunoașterii literaturii contemporane este un subiect rareori adus în discuție, cel puțin în învățământul românesc. Desigur, se studiază numeroase opere, cu valoare istorică, sentimentală sau pur și simplu opere apreciate de anumiți critici, dar literaturii contemporane românești nu i se oferă atenția pe care o merită.


În primul rând, literatura contemporană reprezintă omul de azi, trăirile acestuia, visele, speranțele, împlinirile, dezamăgirile. Dacă ignorăm cărțile care sunt scrise acum, ignorăm și viața națiunii actuale, deoarece romanele de azi reflectă evenimente recente, care s-au petrecut nu demult sau care sunt în curs de desfășurare, dar și efectul acstora asupra omului de astăzi, conturat de către scriitor în opera sa.
În al doilea rând, literatura contemporană este și o sursă de inspirație și gândire critică. Citind cărți contemporane, cititorul cumulează idei care, la rândul său, au fost formate sub influența anumitor evenimente, discuții cu oameni, orice lucru ce i-a ieșit în cale scriitorului în momentul în care acea operă a luat naștere, în prezent. Pe de altă parte, literatura contemporană reprezintă și un bun exercițiu de gândire critică, datorită faptului că nu tot ce zboară se mânăncă și nu tot ceea ce se publică este adevărat și/sau corect.
În concluzie, cunoașterea literaturii contemporane este de o mare importanță pentru adolescntul de azi, pentru că îi oferă o sursă de cunoaștere și de vizualizare a lumii în care trăiește. În plus, îi oferă o paletă largă de posibilități în ceea ce privește inspirația, necesară pentru creație, indiferent de ce calibru e și un bun exercițiu de diferențiere a informației falsificate de informația corectă, chiar dacă nu tot timpul aceasta este pe placul mulțimii.

Rolul călătoriilor în viața tinerilor

În tinerețe, omul are o mulțime de aspirații: să termine o facultate bună, să găsească un job bine plătit, să păstreze prieteniile frumoase, să fie apreciat de cei din jur. Totuși, din motive deseori financiare, tânărul uită de escapade și de rolul călătoriilor în viața sa.


În primul rând, călătoriile reprezintă o sursă de cunoaștere, fie că este vorba de locuri, oameni, obiceiuri, arhitectură, istorie, artă. Mintea umană memorează informațiile care sunt interesante, iar atunci când ești într-o călătorie, într-un loc nou, totul are un farmec aparte, chiar și aspectele de care nu ești pasionat în mod special.
În al doilea rând, o călătorie, fie ea și până în județul vecin, reprezintă o clipă de relaxare în viața tânărului, având în vedere că trăim în epoca vitezei. Stresul este un factor din ce în ce mai îngrijorător în ceea ce privește omul modern, iar combaterea acestuia se poate face în mai multe moduri, printre care și călătoriile. Ieșirea din cotidian, din programul zilnic este deja o sărbătoare, iar vacanțele oferă acest prilej de evadare. În călătorii grijile dispar, programul se schimbă, mintea și corpul se relaxează și de ce nu, omul ajunge să privească anumite aspecte din viața sa cu alți ochi.
Astfel, călătoriile nu sunt doar o sursă de cunoaștere, ci și de relaxare. O călătorie învață multe lucruri, dar și oferă momente de reculegere și de meditație, momente în care au loc revizuiri, îmbunătățiri și modificări a unor aspecte din viața omului care în marele oraș și ritmul infernal de lucru nu observă cele mai mici bucurii, cele mai mici lucruri ce pe termen lung înseamnă foarte mult.

Wednesday 5 July 2017

Rolul muzicii în viața tinerilor

Din cele mai vechi timpuri, omului i-a plăcut muzica. O naștere era sărbătorită, printre altele, cu muzică; o înmormântare are și ea o linie melodică. Când e trist, când e vesel, când e într-un impas sau când vrea să se relaxeze, omul ascultă melodii. În special tinerii, pentru care muzica joacă un rol important în ceea ce privește găsirea propriei identități.


În primul rând, muzica este un loc de regăsire și de izolare. Odată ce căștile sunt puse în urechi și butonul de play pornit, adolescentul se pierde (sau regăsește) într-o lume ce-i aparține doar lui, o lume unde poate să facă ce vrea, unde se poate manifesta cum vrea el, o lume unde sentimentele ascunse ies la suprafață și sunt adevărate, așa cum cei din jur cel mai des nu le pot vedea.
În al doilea rând, muzica nu este doar un loc de izolare, ci și de exprimare.  În perioada adolescenței foarte multe lucruri sunt confuze, sentimentele sunt multe și năvalnice, cuvintele puține, dar parcă se cer singure să fie așternute pe hârtie. Uneori, au tendința să ajungă până la vocea adolescentului, iar din această luptă rezultă un cântec. În adolescență întâlnești acei băieți cu chitara, care învață câteva melodii pentru a se da șmecheri pe lângă fete. Tot în adolescență întâlnești fetele care vor să meargă pe urmele unei cântărețe celebre. Multe trupe s-au format pe când membrii acstora erau adolescenți.
Ideea este că muzica a fost, este și va fi un element etern, care își poate schimba curentul în timp, semnificația emoțională pentru individ, dar nu și intensitatea. O melodie este locul de izolare a unui adolescent, dar în același timp, este și o formă de exprimare, mai mult sau mai puțin verbală, dar indiscutabil, relevantă pentru acea clipă.

Sunday 2 July 2017

Despre emoții: pot fi acestea stăpânite sau nu de către un vorbitor în public?

Emoțiile sunt acele mici elemente care ne conturează personalitatea și sunt deseori folosite pentru a caracteriza pe cineva: prietenul tău este vesel, altul este irascibil, portarul e mereu trist, vecinul de bancă e un fricos și tot așa. Emoțiile nu sunt străine nici pentru persoanele publice sau cei care trebuie să vorbească pentru un public, iar faptul că ele (emoțiile) trebuie stăpânite poate fi o adevărată provocare.


În primul rând, stăpânirea unei emoții, indiferent de calitatea acesteia, cauza sau intensitatea, ține foarte mult de individ. Unii pot să își păstreze calmul în situații extreme, alții reacționează exagerat la un stimul foarte mic.Vorbitorul în public trebuie să rămână cât de cât imparțial față de ce se întâmplă în public și să se axeze pe ideea pe care o transmite, chiar dacă modul în care o face este unul departe de a fi sobru.
În al doilea rând, un vorbitor în public ar trebui să știe să-și stăpânească emoțiile, pentru că este un profesionist, iar ideea pe care o transmite trebuie să fie clară; pe de altă parte, emoțiile conferă o structură cuvintelor care sunt transmise publicului, impactul acestora fiind deseori dependent de modul în care au fost rostite. 
În concluzie, să fii emotiv este omenesc, iar un vorbitor în public poate să nu țină în frâu emoțiile sale pe tot timpul discursului, intervenind astfel momente jenante sau amuzante. Totuși, un vorbitor cu experiență va ști să transforme un moment care nu merge conform planului într-o pauză de relaxare, o glumă sau pur și simplu, va improviza, astfel încât discursul să fie reușit.

Utilitatea organizării unor activităţi extraşcolare de educaţie cinematografică

Cinematografia este o artă care, deși a apărut relativ recent, imediat a captat atenția publicului. În ziua de azi, când un film nu înseamnă un video scurt de câteva minute, proiectat pe un perete alb, într-o grădină de vară (mai mult sau mai puțin), importanța organizării unor activități extrașcolare, menite să educe elevul în ceea ce privește arta cinematografică, este mare.


În primul rând, o activitate extrașcolară este menită să învețe copilul despre ceva într-un mod diferit, poate mai interesant chiar. Câți dintre elevii unei școli au fost la un cinematograf? Cam toți. Câți dintre ei au cunoștințe în ceea ce privește ce se întâmplă ”în culise”? Nu foarte mulți. 
În al doilea rând, o activitate extrașcolară, indiferent de subiectul acesteia, este menită să apropie oamenii între ei. La astfel de ieșiri din cadrul școlii, elevul se paote exprima liber, poate face schimb de păreri nu doar cu colegii, ci și cu alte persoane care nu fac neapărat parte din învățământ, ceea ce înseamnă viziuni noi.
În concluzie, activitățile extrașcolare, de educație cinematografică sau de orice alt fel de educație, sunt importante. Elevul are de câștigat de pe urma acestora: învață ceva nou în afara cadrului de clasă, unde trebuie să se supună unor reguli sau tipare. În plus, ține minte mai bine o informație interesantă, mai ales dacă aceasta a fost auzită sau dezbătută de mai multe persoane, ofereindu-i elevului posibilitatea de a gândi critic și de a-și forma o părere proprie despre un subiect.